Текст реферата: страница 1
INTRODUCERE
Nasterea unui raport juridic civil concret presupune existenta unei norme juridice civile ca premisa necesara si obligatorie prin care raporturile sociale devin raporturi juridice abstracte, precum si producerea unui fapt juridic de care legea civila leaga nasterea modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.
Devin izvoare ale raporturilor juridice civile concrete numai acele fapte de care norma juridica civila leaga producerea de efecte juridice, ele devenind prin aceasta fapte juridice.
Se poate concluziona ca prin izvor al raportului juridic civil concret se оntelege o оmprejurare (act sau fapt) de care legea civila leaga nasterea modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.
Notiunea si clasificarea actelor juridice civile
Definitia actului juridic civil
Prin act juridic civil se оntelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice adica de a naste, modifica, transmite sau stinge un raport juridic civil concret.
Din aceasta definitie rezulta ca actul juridic prezinta urmatoarele elemente caracteristice:
1. Actul juridic este оnainte de toate, o manifestare de vointa a unei sau mai multor persoane fizice sau juridice;
2. Manifestarea de vointa este facuta cu intentia de a produce efecte juridice respectiv de a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice civile concrete.
Оn literatura de specialitate, practica judiciara si chiar оn legislatia civila termenul de act juridic este folosit оn doua sensuri. Оntr-un prim sens actul juridic desemneaza оnsasi manifestarea de vointa оn scopul de a produce efecte juridice, adica оnsasi operatia juridica ce se оncheie (negotium). Оn cel de al doilea sens, actul juridic desemneaza оnscrisul constatator al operatiunii juridice (innstrumentum) facute de parti оn vederea pronuntarii unui mijloc de proba оntr-un eventual litigiu.
Pentru evitarea oricaror confuzii cu privire la cele doua acceptiuni este indicat ca termenul de act juridic sa fie folosit pentru desemnarea operatiei juridice (negotium), iar pentru desemnarea оnscrisului constatator ale acestei operatii juridice (instrumentum) sa fie utilizat termenul de оnscris.
Clasificarea actelor juridice civile
Conceptia de act juridic civil este rezultatul unui proces de generalizare si abstractizare a trasaturilor comune tuturor actelor juridice civile care se оntвlnesc оn circuitul civil.
Datorita regimului juridic diferit pe care оl au diferite categorii de acte juridice civile, atвt оn literatura de specialitate, cвt si оn practica judecatoreasca s-a considerat necesar si util sa se faca clasificarea actelor juridice civile.
La baza clasificarilor actelor juridice stau criterii variate cum ar fi numarul partilor оntre care se оncheie actul, continutul, cauza, forma, modul de executare, efectele actelor etc.
Оn continuare vor fi оnfatisate principalele categorii de acte juridice civile:
1. Acte juridice unilaterale, bilaterale si multilaterale.
Aceasta clasificare are la baza criteriul numarului partilor participante la actul juridic.
Actele juridice unilaterale sunt produsul manifestarii de vointa a unei singure parti.
Actul juridic bilateral reprezinta vointa concordanta a doua parti, iar cel multilateral este rezultatul acordului de vointa a trei sau mai multe parti.
Actul juridic unilateral fiind rezultatul vointei unei singure parti sunt mai rare. Intra оn aceasta categorie testamentul, promisiunea publica de recompensa, acceptarea unei mosteniri, renuntarea la mostenire, confirmarea unui act juridic anulabil etc.
Actele bilaterale si multilaterale se mai numesc conventii sau contracte, termeni echivalenti si folositi unul pentru altul оn limbajul juridic curent. Sunt acte bilaterale, spre exemplu, contractul de vвnzare-cumparare, contractul de schimb, contractul de donatie, contractul de оmprumut etc. Exemplul tipic de contact multilateral este contractul de societate civila.
Clasificarea actelor juridice оn unilaterale si bilaterale nu trebuie confundata cu clasificarea contractelor оn unilaterale si bilaterale. Astfel, unilateral care este un act juridic bilateral, fiind rodul vointei a doua parti, da nastere la obligatii numai pentru una din parti, cum este spre exemplu contractul de donatie, оmprumut de folosinta, pe cвnd contractul bilateral sau sinalagmatice dau nastere la obligatii pentru ambele parti, precum ar fi, contractul de vвnzare-cumparare, contractul de schimb etc.
Rezulta, asadar, ca оn timp ce toate contractele, inclusiv cele unilaterale, fac parte din categoria actelor juridice bilaterale sau multilaterale, оn schimb, actele juridice unilaterale nu sunt contracte, ele fiind rezultatul manifestarii unilaterale de vointa.
Clasificarea actelor juridice оn unilaterale, bilaterale si multilaterale prezinta importanta sub aspectul aprecierii valabilitatii lor din punct de vedere al vointelor. Astfel, actele unilaterale sunt valabile prin manifestarea vointei unei singure parti, оn timp ce pentru valabilitatea actelor bilaterale si multilaterale trebuie sa existe doua sau mai multe vointe juridice.
Regimul juridic al viciilor de consimtamвnt este diferit, оn functie de cele doua categorii de acte. Оntr-adevar eroarea ca viciu de consimtamвnt se poate оntвlni atвt la actele unilaterale, cвt si la cele bilaterale si multilaterale, pe cвnd dolul si violenta se оntвlnesc de regula, numai la actele bilaterale si multilaterale.
2. Acte juridice cu titlu gratuit si acte juridice cu titlu oneros
La baza acestei clasificari sta scopul urmarit de parti la оncheierea actului juridic civil.
Actele cu titlu gratuit sunt actele prin care se procura uneia din parti un folos patrimonial ca aceasta din urma sa fie obligata, la rвndul ei, la un echivalent. Sunt acte cu titlu gratuit, testamentul, donatia, comodatul, mandatul gratuit etc.
La rвndul lor actele cu titlu gratuit se оmpart оn libertati si acte dezinteresate. Libertatile sunt acte cu titlu gratuit prin care o persoana оsi micsoreaza propriul sau patrimoniu, fara a primi оn schimb un echivalent cum este, de pilda, donatia. Actele dezinteresate sunt acele acte prin care o persoana face alteia un serviciu, fara a micsora propriul sau patrimoniu, cum ar fi, spre exemplu, mandatul remunerat, оmprumutul fara dobвnda, depozitul gratuit etc.
Actele cu titlu oneros sunt acele acte prin care o persoana procura alteia un folos patrimonial оn schimbul unui echivalent, fiecare din parti urmarind un avantaj economic. Оn legatura cu definitia contractului oneros, оn art cccc se arata: “contractul oneros este acela оn care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj”. Sunt contracte cu titlu oneros, contractul de vвnzare-cumparare, contractul de antrepriza, contractul de locatiune etc.
Оmpartirea actelor juridice оn gratuite si oneroase prezint interes juridic din mai multe puncte de vedere. Astfel, atвt sub aspectul capacitatii de a оncheia actele cu titlu gratuit cвt si al exigentelor de forma ale acelorasi acte, legea prevede conditii mult mai severe, оn raport cu actele cu titlu oneros. De asemenea, pentru actele cu titlu oneros prin lege, sunt stabilite conditii mult mai severe sub aspectul raspunderii partilor, iar obligatiile partilor sunt mai amanuntit si mai exigent reglementate, fata de actele cu titlu gratuit.
3. Оn functie de momentul оn care urmeaza sa-si produca efectele, actele juridice se оmpart оn acte оntre vii si acte pentru cauza de moarte. Actele care se оncheie pentru a-si produce efectele оn timpul vietii celor de la care emana se numesc acte оntre vii (inter vivos). Ele sunt marea majoritate a actelor juridice. Dimpotriva, actele care se оncheie pentru a-si produce efectele numai dupa moarte, se numesc acte pentru cauza de moarte (mortis cauza). Exemplu tipic de acte pentru cauza de moarte este testamentul prin care testatorul dispune de bunurile ce le va lasa la deces. Testamentul este numit si act de ultima vointa, fiindca pвna la moarte, poate fi oricвnd modificat ori revocat.
Clasificarea actelor juridice оntre vii si pentru cauza de moarte prezinta interes din punct de vedere juridic, sub aspectul formei оn care se оncheie. Astfel, actele pentr
