Текст реферата: страница 2
u cauza de moarte sunt acte solemne, оn timp ce actele оntre vii sunt solemne numai ca exceptie. De asemenea, actele pentru cauza de moarte sunt supuse unor reglementari mai restrictive оn ceea ce priveste capacitatea de a dispune si uneori, chiar si cu privire la capacitatea de a primi.
4. Acte constitutive, translative si declarative
La baza acestei clasificari se afla criteriul efectului produs de actul juridic.
Actul contitutiv este acel act juridic care da nastere la un drept subiectiv civil ce n-a existat anterior. Sunt acte juridice civile constitutive, actul de constituire a unui uzufruct, a unei ipoteci etc.
Actele translative sunt actele ce au ca efect transmiterea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu оn alt patrimoniu. Marea majoritate a actelor juridice civile sunt translative cum ar fi spre exemplu, contractul de vвnzare-cumparare, donatia, cesiunea de creanta etc.
Sunt acte declarative cele care au ca efect recunoasterea, definitivarea ori consolidarea unui drept subiectiv civil preexistent. Ele definitiveaza drepturi si obligatii ale partilor ce au existat anterior оncheierii actului. Fac parte din aceasta categorie partajul (оmparteala), actul confirmativ pentru care o persoana renunta la dreptul de a invoca nulitatea relativa.
Interesul juridic al acestei clasificari consta оn aceea ca actele constitutive si translative produc efecte numai pentru viitor, оn timp ce actele declarative produc efecte si pentru trecut.
5. Dupa importanta lor actele juridice civile se оmpart оn acte de conservare, de administrare si de dispozitie
Actele juridice de conservare sunt actele prin care se urmareste preоntвmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Intra оn aceasta categorie actele prin care se оntrerupe prescriptia, оnscrierea unei ipoteci, somatia etc. Prin astfel de acte, оn schimbul unei cheltuieli minime se pastreaza sau se salveaza un drept de o valoare mai mare.
Actele juridice de administrare sunt acele acte prin care se realizeaza o normala punere оn valoare a unui bun ori a unui patrimoniu. Sunt acte de administrare оncasarea veniturilor, perceperea fructelor, asigurarea unui bun, reparatiile de оntretinerea a unui bun etc.
Actele de dispozitie sunt acele acte prin care se оnstraineaza bunuri, se constituie drepturi reale, principale sau accesorii asupra bunurilor ori se renunta la drepturi. Fac parte din aceasta categorie contractul de vвnzare-cumparare, de schimb, de donatie, constituirea unui drept de uzufruct, a unei ipoteci, remiterea de donatie.
Aceasta clasificare prezinta importanta оn materie de reprezentare si capacitate. Оntinderea puterilor de reprezentare ale parintilor si tutorilor depind de categoria de acte luate оn considerare. Astfel, actele de conservare pot fi оncheiate valabil chiar de persoane lipsite de capacitate de exercitiu. Actele de administrare se оncheie оn numele si pe seama celui lipsit de capacitate de exercitiu, de reprezentantul sau legal – parinte sau tutore – fara a fi nevoie pentru validitatea lor de оncuviintare din partea autoritatii tutelare.
Clasificarea prezinta interes si оn ceea ce priveste оntinderea оmputernicirilor mandatarului. Mandatul general este valabil numai pentru actele de conservare si administrare, iar pentru actele de dispozitie trebuie sa existe un mandat special.
5. Оn functie de modul lor de оncheiere, actele juridice civile se clasifica оn acte consensuale, solemne, formale si reale.
Actele consensuale sunt acele acte care iau nastere оn mod valabil prin simpla manifestare de vointa a partilor, fara a fi necesar оndeplinirea vreunei formalitati. Оn dreptul nostru civil functioneaza regula consensualitatii actelor juridice civile, оn sensul ca ele sunt valabile prin simpla manifestare de vointa. Marea majoritate a actelor juridice civile sunt consensuale.
Sunt solemne sau formale actele pentru validitatea carora legea cere expres оncheierea lor оntr-o anumita forma. Intra оn aceasta categorie, testamentul, donatia, contractul de ipoteca etc.
Actele reale sunt acele acte оn care manifestarea de vointa, este оnsotita de remiterea (predarea) bunului. Intra оn aceasta categorie contractul de оmprumut, de depozit, gajul etc.
Utilitatea distinctiei dintre actele consensuale solemne si reale se manifesta оn aceea ca nerespectarea formei la actele solemne (formale) este sanctionata cu nulitatea absoluta, оn vreme ce actele consensuale sunt valabile indiferent de forma оn care au fost оncheiate. Оncheierea actelor juridice solemne prin mandatar presupune ca si procura sa fie facuta оn forma solemna, ceea ce nu se cere оn cazul actelor consensuale.
De asemenea, regimul probator este diferit pentru toate cele trei categorii de acte.
6. Clasificarea actelor juridice civile оn acte patrimoniale si acte nepatrimoniale se face оn functie de continutul lor:
Actul juridic patrimonial este actul al carui continut este susceptibil de a fi evaluat оn bani. Intra оn aceasta categorie actele juridice civile privesc drepturile reale si drepturi de creanta.
Actul juridic nepatrimonial este acela al carui continut nu poate fi evaluat оn bani. Ele privesc drepturile nepatrimoniale.
Aceasta clasificare prezinta interes din punct de vedere juridic оn materia nulitatilor si a ocrotirii persoanelor incapabile.
7. Dupa cum au sau nu legatura cu modalitatile actului juridic civil (termen, conditie, sarcina) distingem acte pure si simple si acte afectate de modalitati.
Actul juridic pur si simplu este actul care nu este afectat de modalitati. Intra оn aceasta categorie casatoria, adoptia, recunoasterea filiatiei, optiunea succesorala.
Actele afectate de modalitati este actul care cuprinde o modalitate, adica un termen, o conditie sau o sarcina, оn functie de care оncepe sau оnceteaza sa-si produca efectele. Sunt acte juridice civile afectate de modalitati contractul de оmprumut, contractul de vвnzare cu clauza de оntretinere, contractul de asigurare, contractul de donatie cu sarcina, etc.
Importanta acestei clasificari se manifesta sub aspectul valabilitatii, оn sensul ca оn cazul actelor juridice civile de a caror esenta este existenta unei modalitati, lipsa acesteia atrage dupa sine ineficienta actului. De asemenea, sub aspectul efectelor, la actele pure si simple, efectele se produc imediat, definitiv si irevocabil, оn timp ce la actele afectate de modalitati, producerea sau оncetarea efectelor depinde de un eveniment viitor care este termenul sau conditia.
8. Actele juridice principale si actele juridice accesorii
La baza acestei clasificari se afla raportul ce exista оntre ele. Actele juridice principale sunt acele acte care au o existenta de sine statatoare independenta de vreo legatura cu alte acte. Majoritatea actelor juridice de drept civil sunt acte principale оn sensul ca regimul lor juridic nu este dependent de al altor acte juridice.
Actele juridice accesorii sunt acele acte care nu au o existenta de sine statatoare, soarta lor juridica depinzвnd de soarta unui act juridic principal. Asa sunt spre exemplu, contractele prin care se constituie garantii, cum ar fi fidejusiunea, amanetul, ipoteca, sunt acte accesorii оn raport cu actul generator al obligatiei garantate.
Importanta acestei clasificari se manifesta pe planul examinarii validitatii si eficacitatii acestor acte, soarta juridica a actelor accesorii depinzвnd оntrutotul de soarta juridica a actelor principale.
Оn raport cu cauza sau scopul lor, actele juridice civile pot fi оmpartite оn acte cauzale si acte abstracte.
Actul cauzal este acela pentru a carui validitate nu este necesar examinarea cauzei. Sunt acte abstracte titlurile de valoare, adica оnscrisurile оn care sunt оncorporate drepturi de creanta, cum ar fi, spre exemplu, obligatiunile cec, cambiile, conosamentele.
Importanta acestei clasificari consta оn aceea ca la actele cauzale, cauza fiind un element esential pentru valabilitatea lor, lipsa, falsitatea, ilicitatea ori imoralitatea cauzei sunt sanctionate cu nulitatea actelor respective, оn timp ce actele abstracte fiind detasate de cauza lor, absenta, nerealizarea, ilicitatea sau imoralitatea cauzei nu au nici o оnrвurire asupra valabilitatii lor.
9. Оn functie de modul cum pot fi оncheiate, actele juridice civile se оmpart оn acte strict personale si acte оncheiate prin reprezentare.
Actele juridice personale sunt acele acte care nu pot fi оncheiate decвt personal, nefiind susceptibile a fi оncheiate prin reprezentant. Astfel de acte sunt testamentul, casatoria, recunoasterea filiatiei, etc.
Actele juridice оncheiate printr-un reprezentare sunt actele juridice ce se оncheie de o alta persoana оn calitate de reprezentant.
Importanta acestei clasificari consta оn aceea ca actele strict personale constituind exceptia, sunt guvernate de norme juridice ce cuprind unele reguli speciale ce sunt de stricta interpretare si aplicare. De asemenea, оn timp ce valabilitatea actului juridic strict personal se apreciaza numai оn raport de persoana sau persoanele ce le оncheie, la actele оncheiate prin reprezentant se apreciaza si prin persoana reprezentantului.
10. Dupa reglementarea si denumirea lor legala, actele juridice civile se clasifica оn acte numite (tipice) si acte nenumite (atipice)
Sunt acte juridice numite sau tipice acele care au o denumire stabilita de legislatia civila, precum si o reglementare proprie. Marea majoritate a actelor juridice civile sunt numite, cum ar fi, spre exemplu, contractul de vвnzare-cumparare, mandatul, locatie, depozit, etc.
Prin acte juridice nenumite se оnteleg acele acte care nu sunt nominalizate si nu au o reglementare proprie оn legislatia civila. Un asemenea act juridic civil este contractul de vвnzare cu clauza de оntretinere.
Clasificarea actelor numite si nenumite prezinta importanta juridica sub aspectul regulilor aplicabile celor doua categorii de acte. Astfel, actelor juridice civile nenumite li se aplica regulile generale ce reglementeaza actele juridice sau ale celui cu care are mai multa asemanare.
11. Dupa modul lor de executare, actele juridice civile se оmpart оn acte cu executare imediata si acte cu executare succesiva.
Actele cu executare imediata sunt acele acte a caror executare se produce o singura data, printr-o singura prestatie din partea debitorului. Fac parte din aceasta categorie, darul manual, vвnzarea-cumpararea unui bun, cвnd pe loc se plateste pretul si se preda bunul.
Actele juridice cu executare succesiva sunt acele acte a caror executare se realizeaza prin mai multe prestatii succesive. Intra оn aceasta categorie, contractul de renta viagera, donatia cu sarcina оntretinerii, vвnzarea-cumpararea оn rate etc.
Aceasta clasificare prezinta interes din punct de vedere juridic sub aspectul sanctiunilor ce se aplica оn caz de neexecutare. Astfel, оn timp ce contractele sinalagmatice cu executare imediata li se aplica rezolutiunea pentru neexecutarea culpabila sau necorespunzatoare, contractelor sinalagmatice cu executare succesiva li se va aplica rezilierea. De asemenea, оn cazul actelor juridice cu executare succesiva, pentru fiecare prestatie curge o prescriptie extinctiva distincta.
12. Оn functie de rolul vointei partilor оn stabilirea continutului actului juridic civil, distingem acte subiective si acte conditie.
Actele juridice subiective se caracterizeaza prin aceea ca оntreg continutul lor este stabilit prin vointa partilor care le-au оncheiat. Acestea sunt marea majoritate a actelor de drept civil.
Actele juridice conditie sunt acele acte al caror continut este predeterminat de norme imperative, partile actelor juridice exprimвndu-si vointa numai оn privinta nasterii lor. Exemplu de act juridic conditie este casatoria.
Aceasta clasificare prezinta importanta din punct de vedere al aprecierii conditiilor de validitate ale celor doua acte. Astfel, continutul actelor juridice conditie fiind reglementat оn mod imperativ de lege, valabilitatea lor se apreciaza оn limitele acestor norme juridice imperative, оn vreme ce aprecierea valabilitatii actelor subiective al caror continut este stabilit de parti se face оn limite mai largi.
Pe de alta parte, оn timp ce actele juridice conditie nu pot fi decвt cele stabilite si reglementate de lege, actele subiective nu se limiteaza numai la cele expres reglementate de lege.
Conditiile de valabilitate ale actelor juridice civile.
Dupa reglementarile de baza pe care ni le ofera doctrina juridica, conditiile esentiale pentru validitatea conventiilor sunt:
* Capacitatea de a contracta;
* Consimtamвntul valabil al partii care se obliga;
* Un obiect determinat;
* O cauza licita.
Оn legatura cu aceste prevederi se impun a fi facute unele precizari. Astfel, desi textul se refera la conventii, conditiile enumerate sunt necesare si valabile pentru toate actele juridice, indiferent ca acestea sunt unilaterale sau bilaterale. Pe de alta parte, desi textul se refera la consimtamвntul valabil al partii care se obliga, totusi toate partile actului juridic, inclusiv creditorul, trebuie sa exprime un consimtamвnt valabil.
De asemenea actul juridic este valid nu numai cвnd obiectul este determinat, ci si atunci cвnd acest obiect este doar determinabil, iar оn ceea ce priveste cauza nu este suficient ca sa fie numai licita, ci оn plus trebuie sa fie reala si corespunzatoare regulilor de morala.
Оn afara conditiilor aratate mai sus, o conditie esentiala pentru validitatea actelor juridice o constituie forma pentru actele formale sau solemne.
Pe lвnga conditiile esentiale, actul juridic poate cuprinde si conditii neesentiale sau оntвmplatoare, a caror lipsa nu poate influenta valabilitatea actelor juridice, cum ar fi, spre exemplu, modalitatile actului juridic (termenul si conditia).
Notiunea si clasificarea conditiilor de validitate ale actului juridic civil.
Оn literatura de specialitate, conditiile esentiale de validitate ale actelor juridice au fost desemnate si prin termenul de elemente esentiale. Nu credem ca ar fi vreo greseala ca pentru desemnarea termenului de conditii esentiale de validitate ale actelor juridice si expresia “cerintele esentiale de validitate ale actului juridic”.
Prin conditii de validitate ale actului juridic trebuie sa de оnteleaga toate cerintele sau elementele prevazute de lege sau stabilite de parti pentru validitatea actului juridic civil.
Conditiile de validitate ale actului juridic civil se clasifica dupa mai multe criterii. Astfel, оn functie de aspectele la care se refera deosebim conditii de fond si conditii de forma. Conditiile de fond sunt cele care privesc continutul actului juridic, iar cele de forma privesc forma de exteriorizare a vointei, adica forma pe care o оmbraca acest continut.
Оn functie de obligativitatea lor, conditiile actului juridic civil se оmpart оn esentiale si neesentiale. Conditiile esentiale sunt acele conditii care trebuie оndeplinite оn mod obligatoriu, pentru оnsasi validitatea actului juridic. Dimpotriva conditiile neesentiale pot fi sau nu prezente оn structura actului juridic civil, fara consecinte asupra valabilitatii acestuia.
Оn sfвrsit, conditiile actului juridic civil se mai pot clasifica, оn functie de sanctiunea ce intervine оn caz de nerespectare a lor, оn conditiile de validitate a caror nerespectare se sanctioneaza cu nulitatea actului si conditii de eficacitate a caror nerespectare priveste doar eficacitatea actului, fara nici o оnrвurire asupra valabilitatii actului juridic civil.
Capacitatea de a оncheia actul juridic civil
Notiune si reglementare legala.
Capacitatea de a оncheia acte juridice civile este una din conditiile de fond, esentiala pentru validitatea actului juridic.
Prin capacitate de a оncheia acte juridice civile se оntelege aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile, prin оncheierea de acte de drept civil. Conceputa оn acest fel, capacitatea de a оncheia acte juridice civile se оnfatiseaza ca o parte a capacitatii de folosinta a persoanei fizice si juridice, оn sensul posibil (aptitudinii) de a avea drepturi si obligatii civile, precum si ca o premisa a capacitatii de exercitiu, alaturi de discernamвnt, de a dobвndi drepturi subiective civile si obligatii prin оncheierea de acte juridice civile. Cu alte cuvinte, capacitatea de a оncheia acte juridice civile se оntemeiaza atвt pe ideea de a dobвndi prin оncheierea
